A:
Absorbtie
Captarea fizica sau chimica a moleculelor intr-un solid sau lichid pentru a forma o solutie sau un compus
Adsorbtie
Captarea de molecule la suprafata unui lichid
Antracit
Carbune cu cel mai mare continut de carbon
Anticlinal
Strat geologic cutat convex in sus
Acvifer
Structura geologica etansa ce contine apa si are o permeabilitate suficienta pentru a permite curegerea
Acvifer salin profund
Formatiune subterana profunda compusa din materiale permeabile ce contine fluide puternic saline
Apa de formatie
Apa ce se gaseste in mod natural in porii rocilor.
Aranjament geologic
Mediul geologic al diferitelor locatii.
IEA GHG
Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera
Ameliorare
Proces de reducere a impactului oricarui fenomen negativ.
Afloriment
Zona in care un anumit strat geologic apare la suprafata pamantului.
Angajament de reducere
Un angajament luat de o Parte a Protocolului de la Kyoto de a se mentine in limitele de emisii cuantificate.
Apa subterana sarata
Apa subterana ce contine sare in solutie.
Arie activa tectonic
Arie in care deformatiile provoaca in prezent modificari structurale.
B:
Bazalt
Tip de roca intrusiva rezultata in urma eruptiei unui vulcan
Biomasa
Materie obtinuta recent din biosfera
Burlan
Tub metalic ce este introdus intr-o gaura de sonda pentru a o stabiliza la incheierea forajului
Bazin sedimentar imatur
Bazin sedimentar in care procesul ce conduce la formarea petrolului sau gazelor a fost declansat dar nu a fost finalizat.
Bazin sedimentar matur
Bazin in care procesele ce conduc la formarea petrolului au produs rezerve de hidrocarburi
Bazin sedimentar
Termen general pentru o suprafata mare ce contine roci sedimentare. Un bazin sedimentar este o structura geologica cu o secventa particulara de roci, deosebite de cele din afara bazinului.
C:
CCS pe baza de biomasa
Captare si stocare in care materia prima este biomasa
Carbune bituminos
Carbune de grad intermediar intre extremele turba si antracit – mai aproape de antracit
Credit de carbon
Un instrument convertibil si transferabil ce permite unei organizatii sa beneficieze financiar de pe urma reducerii emisiilor.
Comert cu carbon
O abordare bazata pe piata ce permite celor cu emisii excedente sa comercializeze excesul pentru emisii mai reduse
Carbonat
Minerale naturale compuse din diferiti anioni legati de cationi CO3, ex.calcit, dolomit, siderit, calcar.
MSC
Metan din strate de carbuni.
CCS
Captarea si stocarea CO2
MDC
Mecanism de dezvoltare
curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii
tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea
obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini
angajamenele
Certificare
In contextul comertului
cu carbon, certificarea faptului ca un anumit proiect realizeaza
reducerea emisiilor pe o anumita perioada
Combustie in bucla chimica
Proces prin care un
combustibil pe baza de hidrocarburi este impartit in doua reactii de
oxidare si reducere prin folosirea unui oxid metalic petru a transporta
oxigenul intre cele doua reactoare
CO2 evitat
Diferenta dintre cantitatea de CO2 captat, transportat si / sau stocat si cantitatea de CO2 generata de un sistem
Captarea CO2
Captarea CO2 este utilizata pentru minimizarea emisiilor din industriile de petrol, gaze si chimice si din centralele energetice
Echivalent CO2
Masura utilzata pentru a
compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul
lor legat de incalzirea globala
Co-ardere
Utilizarea simultana a mai multor combustibili intr-o centrala energetica sau proces industrial
Fixarea CO2
Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil
Sechestrarea CO2
Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice
ingroparea CO2
Preluarea naturala a CO2 din atmosfera in soluri, paduri sau oceane
Sursa de CO2
Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora
Stocare CO2
Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2
care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau
chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub
suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in
oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2
in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe
formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2
cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din
folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi
exploatate.
Credit de emisii
Permis ce ofera celui ce il poseda dreptul de a emite o aunmita cantitate de gaze cu efect de sera
Comert cu emisii
O schema de comert ce permite tranzactionarea permiselor de emisie a unei anumite cantitati de poluanti
Combustia stratelor fluidizate
Desulfurarea gazelor emise
Cutare
in geologie: indoirea stratelor de roci fata de planul in care au fost formate
Capcana geochimica
Retinerea bioxidului de carbon prin reactii geochimice.
Sechestrarea geologica a CO2
Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.
Capcana hidrodinamica
Structura geologica in care fluidele sunt retinute prin porozitatea scazuta a rocilor inconjuratoare.
IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)
Generarea de
electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si
utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu
aburi.
IPCC
Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice
Calcar
Roca sedimentara formata
preponderent din calcit (carbonat de calciu) format de obicei din
scheletele si cochiliile animalelor moarte.
Capcana subterana naturala
Structura geologica in care sunt retinute fluide prin procese naturale.
NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)
Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori
Combustie oxifuel
Arderea unui combustibil cu oxigen pur sau un amestev de oxigen, apa si bioxid de carbon.
Captura post-combustie
Captarea bioxidului de carbon dupa ardere.
Captare pre-combustie
Captarea bioxidului de carbon prin procesarea combustibilului inainte de ardere.
Convertor de transformare
Rreactor in care are loc reactia de transformare CO+H2O =CO2+H2
Capcana prin solubilitate
Proces prin care sunt retinute fluide prin dizolvare in lichide prezente in mod natural.
Coloana stratigrafica
Coloana ce prezinta succesiunea, litologia si varsta diferitelor strate.
Capcana stratigrafica
Depozit geologic etans ce poate retine fluide, format prin modificarea tipurilor de roci, structura sau facies.
Capcana structurala
Depozit geologic etans ce poate retine fluide, format prin cutare sau/si faliere.
Carbune sub-bituminos
Carbune situat intre lignit si carbune bituminos.
Capcana
Structura geologica ce retine fizic fluide (petrol, gaze) mai usoare decat fluidele din jur.
UNFCCC
Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.
D:
MDC
Mecanism de dezvoltare
curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii
tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea
obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini
angajamenele
D, Darcy
Unitate ne-SI pentru permeabilitate, prescurtat D, aproximativ 1μm2
Diageneza
Procese prin care materialele depuse se transforma in sedimente la adancime mica si la temperaturi si presiuni reduse
Dolomit
Roca sedimentara bogata in magneziu – CaMgCO3.
Deseuri periculoase si nepericuloase
Substante potential daunatoare si nedaunatoare emise sau raspandite in mediul inconjurtor.
Directiva referitoare la deseurile periculoase
Directiva europeana ce reglementeaza definirea claselor de deseuri periculoase si manipularea claselor de deseuri periculoase.
Dezvoltare durabila
Care este durabila din punct de vedere social, economic si ecologic.
Discordanta
Suprafata geologica ce separa roci mai noi de roci mai vechi si reprezinta o discontinuitate in succesiunea geologica.
E:
Eficienta captarii
Procentul de CO2 separat din fluxul de gaz al unei surse
Echivalent CO2
Masura utilzata pentru a
compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul
lor legat de incalzirea globala
Echiparea sondei
Cimentarea si perforarea coloanei de burlane pentru a face legatura cu zacamantul
Exotermic
Care se refera la o reactie chimica ce emite caldura, cum ar fi combustia.
Emisie fugitiva
Orice emisii de gaze sau vapori rezultate din activitati antropogene cum ar fi transportul gazelor sau petrolului.
GES
Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).
IEA GHG
Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera
Inventar National de Gaze cu Efect de Sera
Un inventar al emisiilor
antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor
cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.
Evaluarea riscului
Parte a sistemului de management al riscului.
RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)
Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.
F:
Foraj de clasa „x”
O clasificare reglementata pentru foraje utilizate la injectarea fluidelor in pamant
Fixarea CO2
Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil
Factor de emisie presupus
Un factor de emisie aproximativ ce poate fi utilizat in lipsa unor masuratori ale valorilor emisiilor
Faza demonstrativa
Faza demonstrativa
inseamna ca tehnologia este aplicata intr-un proiect pilot sau la scara
mica dar inca nu este aplicabila economic la scara mare.
Fluid dens
Gaz comprimat la o densitate apropiata de cea a unui lichid
Flux de antrenare
Flux de fluid provocat de diferenta de presiune in formatiunile geologice cauzata de operatiunile de forare.
Factor de emisie presupus
Unitate de masura
normalizata pentru emisiile de gaze cu efect de sera, ex. tone de gaze
cu efect de sera emise per tona de combustibil
Flux antrenat
Flux in care un solid sau
lichid in forma de particule fine este transportat in forma diluata de
un gaz ce se deplaseaza cu viteza mare
Falie
in geologie: o ruptura a rocilor cu una din laturi deplasandu-se relativ la cealalta latura
Fischer-Tropsch
Proces de transformare a unui amestec de CO si H2 in hidrocarburi lichide si apa
Formatiune
Strate de roci de marime
considerabila cu caractere distincte care permite geologilor sa le
descrie, sa le carteze si sa le denumeasca.
Fractura
Orice ruptura a rocilor de-a lungul careia nu se produce deplasare.
Foraj de observatie
Foraj practicat pentru determinarea conditiilor subterane.
Formatiune salifera
Sediment sau roca ce contine apa sarata sau saramura.
Fundul marii
Limita dintre apa libera a marii si fundul ei
Formatiune geologica stabila
Formatiune care nu a mai fost perturbata recent de miscari tectonice.
UNFCCC
Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.
G:
Gaz acid
Amestec de gaze ce se transforma in acid atunci cand se dizolva in apa
Gheata uscata
Bioxid de carbon in stare solida
Gaz antrenant
Gazul utilizat in fluxul antrenat
Gaze de ardere
Gaze produse prin arderea unui combustibil care in mod normal sunt emise in atmosfera
Gazeificare
Proces prin care un
combustibil solid ce contine carbon este transformat prin reactie cu
aer, oxigen sau vapori intr-un combustibil gazos ce contine carbon si
hidrogen
Geosfera
Pamantul: rocile, mineralele si apele sale.
Geotermal
Caldura ce provine din interiorul pamantului.
GES
Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).
IEA GHG
Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera
IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)
Generarea de
electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si
utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu
aburi.
GNL
Gaz natural lichefiat
Inventar National de Gaze cu Efect de Sera
Un inventar al emisiilor
antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor
cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.
NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)
Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori
Gresie
Nisip transformat in roca prin procese geologice.
SNG (Gaz Natural Sintetic)
Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.
Gaz din sol
Gaz continut in spatiul dintre particulele solului.
Gaz acru
Gaz natural ce contine cantitati semnificative de gaze acide de tipul H2S sau CO2
Gaz de sinteza (Singaz)
Amestec gazos de proportii corespunzatoarer de CO si H2 – pentru sinteza compusilor organici sau ardere.
Gaz final
Gaz ce este emis la sfarsitul unui proces.
Gaura de sonda
O gaura sapata in interiorul pamantului pentru exploatarea lichidelor sau gazelor sau pentru injectia unor fluide.
Gaura de sonda multipla
Gaura de sonda ce se imparte in profunzime in mai multe ramuri dintre care mai mult de una pot fi gata pentru utilizare.
H:
Hidrat
Mineral cu apa captiva in reteaua cristalina. Similar ghetii sau zapezii
Hidrogeologie
stiinta ce studiaza apa subterana, de la suprafata si din atmosfera. O definitie mai veche se limita numai la apele subterane.
IEA GHG
Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera
Harta structurala
Harta cu curbe de nivel
prezentand suprafata superioara a unui strat de roci. O harta
structurala prezinta cute, anticlinale, domuri si falii.
I:
IEA GHG
Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera
IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)
Generarea de
electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si
utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu
aburi.
Injectie
Proces prin care se foloseste presiunea pentru a introduce fortat fluide in gauri de sonda.
IPCC
Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice
JI
Implementare comuna.
Conform protocolului de la Kyoto acesta permite unei Parti cu emisii de
GES sa primeasca credite de la o alta Parte din Anexa 1.
Inventar National de Gaze cu Efect de Sera
Un inventar al emisiilor
antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor
cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.
Inclinare in sus
inclinare in sus urmarind conturul structural al stratelor.
J:
JI
Implementare comuna.
Conform protocolului de la Kyoto acesta permite unei Parti cu emisii de
GES sa primeasca credite de la o alta Parte din Anexa 1.
K:
Protocolul de la Kyoto
Protocol al Conventiei Cadru ONU referitoare la schimbarile Climatice – a fost adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997
L:
Lignit / carbune sub-bituminos
Carbune tanar de calitate inferioara cu continut relativ ridicat de hidrogen si oxigen.
GNL
Gaz natural lichefiat
Litofacies
Subdiviziune laterala a unui strat sau formatiune stratigrafica ce se distinge prin compozitia sa.
Litologie
sltiinta ce studiaza natura si compozitia rocilor
Litosfera
Stratul exterior al Pamantului format din roci solide ce include Crusta si Mantaua superioara pana la adancimi de 100 km
M:
MSC
Metan din strate de carbuni.
MDC
Mecanism de dezvoltare
curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii
tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea
obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini
angajamenele
Mare adanca
Marea sub adancimea de 1000 m
Mineralizatie ex-situ
Proces prin care
minereurile sunt exploatate minier, transferate in premise industriale,
supuse unor reactii cu bioxid de carbon si procesate
Mineralizare in-situ
Proces prin care
mineralele nu sunt exploatate minier: Bioxidul de carbon este injectat
in formatiuni silicioase unde reactioneaza cu mineralele formand
carbonati si silice.
Maturare
Proces geologic de
modificari in timp. De exemplu, transformarea turbei in lignit, apoi in
carbune sub-bituminos, bituminos si in final in antracit
Membrana
O foaie sau bloc de material care separa selectiv componentele unui amestec de fluide
Microseismicitate
Oscilatii seismice la scara mica
Migrare
Deplasarea verticala sau orizontala a fluidelor in subteran (in rocile rezervor)
Monitorizare
Procesul de masurare a cantitatii de bioxid de carbon stocat si localizarea sa.
Marna
Roca sedimentara foate fin formata prin consolidarea noroiului.
MWh
Megawatt/ora
Metoda seismica
Determinarea proprietatilor rocilor cu ajutorul vitezei de probagare a undelor seismice generate artificial sau natural.
SMR (Reformarea abur – metan)
Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.
Marker
Compus chimic sau izotop adaugat in cantitati mici pentru a evidentia modul de curgere.
N:
Neutralizarea carbonatului
Metoda de stocare a carbonului in ocean bazata pe reactia CO2 cu un mineral carbonatic
GNL
Gaz natural lichefiat
Inventar National de Gaze cu Efect de Sera
Un inventar al emisiilor
antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor
cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.
NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)
Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori
SNG (Gaz Natural Sintetic)
Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.
UNFCCC
Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.
Neexploatabil
Rezerva geologica ce nu poate fi exploatata in conditiile actuale sau cele ce pot fi prevazute.
O:
CO2 evitat
Diferenta dintre cantitatea de CO2 captat, transportat si / sau stocat si cantitatea de CO2 generata de un sistem
Captarea CO2
Captarea CO2 este utilizata pentru minimizarea emisiilor din industriile de petrol, gaze si chimice si din centralele energetice
Echivalent CO2
Masura utilzata pentru a
compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul
lor legat de incalzirea globala
Fixarea CO2
Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil
Sechestrarea CO2
Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice
ingroparea CO2
Preluarea naturala a CO2 din atmosfera in soluri, paduri sau oceane
Sursa de CO2
Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora
Stocare CO2
Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2
care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau
chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub
suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in
oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2
in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe
formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2
cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din
folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi
exploatate.
Sechestrarea geologica a CO2
Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.
Oxidare
Pierderea unuia sau mai multor electroni ai unui atom, molecula sau ion.
Oxidare partiala
Oxidarea unui combustibil ce contine carbon in conditii ce produc o mare cantitate de CO si hidrogen
P:
Probe de sita
Fragmente de roci obtinute prin actiunea sapei de foraj asupra stratelor geologice.
IPCC
Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice
Protocolul de la Kyoto
Protocol al Conventiei Cadru ONU referitoare la schimbarile Climatice – a fost adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997
Profilul sondei
Inregistrarea variatiei proprietatilor rocilor si fluidelor de-a lungul unui foraj
Packer
Dispozitiv de izolare a unei sectiuni sau parti dintr-o gaura de sonda
Permeabilitate
Capacitatea de curgere sau transmisie a unui fluid printr-un solid poros cum ar fi o roca.
Porozitate
Cantitatea de spatiu al porilor dintr-o roca
Profil seismic
Imagine seismica bidimensionala a structurii geologice subterane.
Punctul de varsare
Punctul cel mai jos dintr-o capcana structurala ce poate retine fluide mai usoare decat fluidele din jur.
Presiune la gura sondei
Presiunea fluidului la partea superioara a gaurii de sonda dupa ce forajul a fost oprit o perioada de timp (de obicei 24 de ore).
R:
Reducere
Reducerea gradului sau intensitatii emisiilor sau a altor poluanti
Roca protectoare
Roca cu permeabilitate
foarte mica, care intr-o succesiune sedimentara actioneaza ca ca o
capcana superioara ce previne deplasarea in sus a fluidului
Recuperarea metanului din strate de carbune
Utilizarea CO2 pentru recuperarea metanului din stratele de carbune neexploatabile prin absobtie preferentiala
Recuperare secundara a gazelor
Recuperarea suplimentara a gazelor din zacamant prin injectie de fluide sau prin alte metode.
Recuperare secundara a petrolului
Recuperarea petrolului prin alte mijloace in afara de cele naturale cum ar fi prin injectii de fluide.
Reactivarea faliei
Tendinta unei falii de a devenii activa adica aparitia unor noi deplasari.
Roci intrusive
Roci formate prin solidificarea (cristalizarea) magmei.
Roca metamorfica
Roca ce a suferit transformari datorate temperaturii si/sau presiunii
Rezervor natural
Corp subteran de roci cu porozitate si permeabilitate suficient de mari pentru a permite stocarea si transmisia fluidelor.
Regenerabile
Surse de energie care sunt inerent regenerabile cum ar fi energia solara, hidroenergia, energia eoliana si biomasa.
Rezerve
Resurse din care este economica producerea minereurilor sau a hidrocarburilor
Resursa
Cantitatile (volumele) potential valoroase de minereuri sau hidrocarburi
Roca ecrananta
Roci impermeabile ce alcatuiesc o bariera deasupra si in jurul unui rezervor astfel incat fluidele sunt retinute in rezervor.
Recuperare secundara
Recuperarea petrolului prin mijloace artificiale dupa epuizarea mijloacelor naturale de productie cum ar fi suprapresiunea.
SMR (Reformarea abur – metan)
Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.
RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)
Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.
S:
CCS pe baza de biomasa
Captare si stocare in care materia prima este biomasa
MSC
Metan din strate de carbuni.
CCS
Captarea si stocarea CO2
Strat de carbune
Un strat de carbune suficient de gros pentru a fi exploatat
Sechestrarea CO2
Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice
Sursa de CO2
Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora
Stocare CO2
Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2
care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau
chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub
suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in
oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2
in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe
formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2
cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din
folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi
exploatate.
Secventa discordanta
Secventa de roci care este evident diferita de stratele de deasupra sau de dedesubt
Structura geologica
Aspect geologic rezultat
in urma deformarii crustei Pamantului, cum ar fi o cuta sau o falie; o
trasatura in interiorul unei roci, cum ar fi o fractura; sau, mai
general, dispunerea spatiala a rocilor.
Sechestrarea geologica a CO2
Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.
GES
Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).
Sonda de injectie
Sonda prin care se introduc fluide in subsol.
Scurgere
in legatura cu stocarea
bioxidului de carbon: scaparea fluidului injectat in afara depozitului.
in legatura cu comercializarea carbonului: modificari antropogenice a
emisiilor surselor sau scapari din depozite care apar in afara limitelor
proiectului.
Inventar National de Gaze cu Efect de Sera
Un inventar al emisiilor
antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor
cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.
Suprapresiune
Presiune creata intr-un rezervor ce depaseste presiunea inerenta la adancimea rezervorului respectiv.
Sursa punctuala
O sursa de emisii limitata in suprafata
Spatiul porilor
Spatiul aflat intre particulele rocii care poate contine fluide.
Sonda productiva de petrol/gaze
O sonda ce produce
petrol/gaze dintr-un zacamant. Sonda productiva este in contrast cu
sonda de injectie, de serviciu, sau sigilata si abandonata.
Saturare reziduala
Partea din bioxidul de carbon injectat care este fixat in porii rocilor prin forte capilare.
Scenariu
Descriere plauzibila a
viitorului bazata pe un set de presupuneri consistente despre relatiile
si fortele cheie (de notat ca scenariul nu este nici previziune nici
predictie).
Seismicitate
Aparitia episodica a cutremurelor de pamant naturale.
Selexol
Un proces comercial fizic de absorbtie a bioxidului de carbon ce utilizeaza dimetileter glicol.
SMR (Reformarea abur – metan)
Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.
SNG (Gaz Natural Sintetic)
Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.
RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)
Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.
Stocare
Proces de retinere a bioxidului de carbon captat astfel incat sa nu mai ajunga in atmosfera.
Gaz de sinteza (Singaz)
Amestec gazos de proportii corespunzatoarer de CO si H2 – pentru sinteza compusilor organici sau ardere.
Sinfuel
Combustibil, de obicei lichid, obtinut din prelucrarea combustibilului fosil.
Spatiul din spatele coloanei
Spatiul dintre: a) prajinile de foraj si peretii sondei, b) tubing si burlane sau c) burlanele de tubare si peretii sondei.
T:
Fischer-Tropsch
Proces de transformare a unui amestec de CO si H2 in hidrocarburi lichide si apa
Timp geologic
Timpul in care au avut loc procesele geologice.
Temperatura si presiune supercritice
Punctul critic reprezinta
cea mai mare presiune si tempratura la care o substanta poate exista
sub forma de vapori si lichid in echilibru.
U:
UNFCCC
Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.
V:
Valoare mai ridicata de incalzire
Energia obtinuta prin arderea unui combustibil care include si caldura latenta a apei
X:
Y:
W:
MWh
Megawatt/ora