A:

Absorbtie

Captarea fizica sau chimica a moleculelor intr-un solid sau lichid pentru a forma o solutie sau un compus

Adsorbtie

Captarea de molecule la suprafata unui lichid

Antracit

Carbune cu cel mai mare continut de carbon

Anticlinal

Strat geologic cutat convex in sus

Acvifer

Structura geologica etansa ce contine apa si are o permeabilitate suficienta pentru a permite curegerea

Acvifer salin profund

Formatiune subterana profunda compusa din materiale permeabile ce contine fluide puternic saline

Apa de formatie

Apa ce se gaseste in mod natural in porii rocilor.

Aranjament geologic

Mediul geologic al diferitelor locatii.

IEA GHG

Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera

Ameliorare

Proces de reducere a impactului oricarui fenomen negativ.

Afloriment

Zona in care un anumit strat geologic apare la suprafata pamantului.

Angajament de reducere

Un angajament luat de o Parte a Protocolului de la Kyoto de a se mentine in limitele de emisii cuantificate.

Apa subterana sarata

Apa subterana ce contine sare in solutie.

Arie activa tectonic

Arie in care deformatiile provoaca in prezent modificari structurale.

B:

Bazalt

Tip de roca intrusiva rezultata in urma eruptiei unui vulcan

Biomasa

Materie obtinuta recent din biosfera

Burlan

Tub metalic ce este introdus intr-o gaura de sonda pentru a o stabiliza la incheierea forajului

Bazin sedimentar imatur

Bazin sedimentar in care procesul ce conduce la formarea petrolului sau gazelor a fost declansat dar nu a fost finalizat.

Bazin sedimentar matur

Bazin in care procesele ce conduc la formarea petrolului au produs rezerve de hidrocarburi

Bazin sedimentar

Termen general pentru o suprafata mare ce contine roci sedimentare. Un bazin sedimentar este o structura geologica cu o secventa particulara de roci, deosebite de cele din afara bazinului.

C:

CCS pe baza de biomasa

Captare si stocare in care materia prima este biomasa

Carbune bituminos

Carbune de grad intermediar intre extremele turba si antracit – mai aproape de antracit

Credit de carbon

Un instrument convertibil si transferabil ce permite unei organizatii sa beneficieze financiar de pe urma reducerii emisiilor.

Comert cu carbon

O abordare bazata pe piata ce permite celor cu emisii excedente sa comercializeze excesul pentru emisii mai reduse

Carbonat

Minerale naturale compuse din diferiti anioni legati de cationi CO3, ex.calcit, dolomit, siderit, calcar.

MSC

Metan din strate de carbuni.

CCS

Captarea si stocarea CO2

MDC

Mecanism de dezvoltare curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini angajamenele

Certificare

In contextul comertului cu carbon, certificarea faptului ca un anumit proiect realizeaza reducerea emisiilor pe o anumita perioada

Combustie in bucla chimica

Proces prin care un combustibil pe baza de hidrocarburi este impartit in doua reactii de oxidare si reducere prin folosirea unui oxid metalic petru a transporta oxigenul intre cele doua reactoare

CO2 evitat

Diferenta dintre cantitatea de CO2 captat, transportat si / sau stocat si cantitatea de CO2 generata de un sistem

Captarea CO2

Captarea CO2 este utilizata pentru minimizarea emisiilor din industriile de petrol, gaze si chimice si din centralele energetice

Echivalent CO2

Masura utilzata pentru a compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul lor legat de incalzirea globala

Co-ardere

Utilizarea simultana a mai multor combustibili intr-o centrala energetica sau proces industrial

Fixarea CO2

Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil

Sechestrarea CO2

Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice

ingroparea CO2

Preluarea naturala a CO2 din atmosfera in soluri, paduri sau oceane

Sursa de CO2

Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora

Stocare CO2

Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2 care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2 in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2 cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi exploatate.

Credit de emisii

Permis ce ofera celui ce il poseda dreptul de a emite o aunmita cantitate de gaze cu efect de sera

Comert cu emisii

O schema de comert ce permite tranzactionarea permiselor de emisie a unei anumite cantitati de poluanti

Combustia stratelor fluidizate

Desulfurarea gazelor emise

Cutare

in geologie: indoirea stratelor de roci fata de planul in care au fost formate

Capcana geochimica

Retinerea bioxidului de carbon prin reactii geochimice.

Sechestrarea geologica a CO2

Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.

Capcana hidrodinamica

Structura geologica in care fluidele sunt retinute prin porozitatea scazuta a rocilor inconjuratoare.

IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)

Generarea de electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu aburi.

IPCC

Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice

Calcar

Roca sedimentara formata preponderent din calcit (carbonat de calciu) format de obicei din scheletele si cochiliile animalelor moarte.

Capcana subterana naturala

Structura geologica in care sunt retinute fluide prin procese naturale.

NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)

Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori

Combustie oxifuel

Arderea unui combustibil cu oxigen pur sau un amestev de oxigen, apa si bioxid de carbon.

Captura post-combustie

Captarea bioxidului de carbon dupa ardere.

Captare pre-combustie

Captarea bioxidului de carbon prin procesarea combustibilului inainte de ardere.

Convertor de transformare

Rreactor in care are loc reactia de transformare CO+H2O =CO2+H2

Capcana prin solubilitate

Proces prin care sunt retinute fluide prin dizolvare in lichide prezente in mod natural.

Coloana stratigrafica

Coloana ce prezinta succesiunea, litologia si varsta diferitelor strate.

Capcana stratigrafica

Depozit geologic etans ce poate retine fluide, format prin modificarea tipurilor de roci, structura sau facies.

Capcana structurala

Depozit geologic etans ce poate retine fluide, format prin cutare sau/si faliere.

Carbune sub-bituminos

Carbune situat intre lignit si carbune bituminos.

Capcana

Structura geologica ce retine fizic fluide (petrol, gaze) mai usoare decat fluidele din jur.

UNFCCC

Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.

D:

MDC

Mecanism de dezvoltare curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini angajamenele

D, Darcy

Unitate ne-SI pentru permeabilitate, prescurtat D, aproximativ 1μm2

Diageneza

Procese prin care materialele depuse se transforma in sedimente la adancime mica si la temperaturi si presiuni reduse

Dolomit

Roca sedimentara bogata in magneziu – CaMgCO3.

Deseuri periculoase si nepericuloase

Substante potential daunatoare si nedaunatoare emise sau raspandite in mediul inconjurtor.

Directiva referitoare la deseurile periculoase

Directiva europeana ce reglementeaza definirea claselor de deseuri periculoase si manipularea claselor de deseuri periculoase.

Dezvoltare durabila

Care este durabila din punct de vedere social, economic si ecologic.

Discordanta

Suprafata geologica ce separa roci mai noi de roci mai vechi si reprezinta o discontinuitate in succesiunea geologica.

E:

Eficienta captarii

Procentul de CO2 separat din fluxul de gaz al unei surse

Echivalent CO2

Masura utilzata pentru a compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul lor legat de incalzirea globala

Echiparea sondei

Cimentarea si perforarea coloanei de burlane pentru a face legatura cu zacamantul

Exotermic

Care se refera la o reactie chimica ce emite caldura, cum ar fi combustia.

Emisie fugitiva

Orice emisii de gaze sau vapori rezultate din activitati antropogene cum ar fi transportul gazelor sau petrolului.

GES

Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).

IEA GHG

Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera

Inventar National de Gaze cu Efect de Sera

Un inventar al emisiilor antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.

Evaluarea riscului

Parte a sistemului de management al riscului.

RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)

Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.

F:

Foraj de clasa „x”

O clasificare reglementata pentru foraje utilizate la injectarea fluidelor in pamant

Fixarea CO2

Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil

Factor de emisie presupus

Un factor de emisie aproximativ ce poate fi utilizat in lipsa unor masuratori ale valorilor emisiilor

Faza demonstrativa

Faza demonstrativa inseamna ca tehnologia este aplicata intr-un proiect pilot sau la scara mica dar inca nu este aplicabila economic la scara mare.

Fluid dens

Gaz comprimat la o densitate apropiata de cea a unui lichid

Flux de antrenare

Flux de fluid provocat de diferenta de presiune in formatiunile geologice cauzata de operatiunile de forare.

Factor de emisie presupus

Unitate de masura normalizata pentru emisiile de gaze cu efect de sera, ex. tone de gaze cu efect de sera emise per tona de combustibil

Flux antrenat

Flux in care un solid sau lichid in forma de particule fine este transportat in forma diluata de un gaz ce se deplaseaza cu viteza mare

Falie

in geologie: o ruptura a rocilor cu una din laturi deplasandu-se relativ la cealalta latura

Fischer-Tropsch

Proces de transformare a unui amestec de CO si H2 in hidrocarburi lichide si apa

Formatiune

Strate de roci de marime considerabila cu caractere distincte care permite geologilor sa le descrie, sa le carteze si sa le denumeasca.

Fractura

Orice ruptura a rocilor de-a lungul careia nu se produce deplasare.

Foraj de observatie

Foraj practicat pentru determinarea conditiilor subterane.

Formatiune salifera

Sediment sau roca ce contine apa sarata sau saramura.

Fundul marii

Limita dintre apa libera a marii si fundul ei

Formatiune geologica stabila

Formatiune care nu a mai fost perturbata recent de miscari tectonice.

UNFCCC

Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.

G:

Gaz acid

Amestec de gaze ce se transforma in acid atunci cand se dizolva in apa

Gheata uscata

Bioxid de carbon in stare solida

Gaz antrenant

Gazul utilizat in fluxul antrenat

Gaze de ardere

Gaze produse prin arderea unui combustibil care in mod normal sunt emise in atmosfera

Gazeificare

Proces prin care un combustibil solid ce contine carbon este transformat prin reactie cu aer, oxigen sau vapori intr-un combustibil gazos ce contine carbon si hidrogen

Geosfera

Pamantul: rocile, mineralele si apele sale.

Geotermal

Caldura ce provine din interiorul pamantului.

GES

Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).

IEA GHG

Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera

IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)

Generarea de electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu aburi.

GNL

Gaz natural lichefiat

Inventar National de Gaze cu Efect de Sera

Un inventar al emisiilor antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.

NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)

Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori

Gresie

Nisip transformat in roca prin procese geologice.

SNG (Gaz Natural Sintetic)

Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.

Gaz din sol

Gaz continut in spatiul dintre particulele solului.

Gaz acru

Gaz natural ce contine cantitati semnificative de gaze acide de tipul H2S sau CO2

Gaz de sinteza (Singaz)

Amestec gazos de proportii corespunzatoarer de CO si H2 – pentru sinteza compusilor organici sau ardere.

Gaz final

Gaz ce este emis la sfarsitul unui proces.

Gaura de sonda

O gaura sapata in interiorul pamantului pentru exploatarea lichidelor sau gazelor sau pentru injectia unor fluide.

Gaura de sonda multipla

Gaura de sonda ce se imparte in profunzime in mai multe ramuri dintre care mai mult de una pot fi gata pentru utilizare.

H:

Hidrat

Mineral cu apa captiva in reteaua cristalina. Similar ghetii sau zapezii

Hidrogeologie

stiinta ce studiaza apa subterana, de la suprafata si din atmosfera. O definitie mai veche se limita numai la apele subterane.

IEA GHG

Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera

Harta structurala

Harta cu curbe de nivel prezentand suprafata superioara a unui strat de roci. O harta structurala prezinta cute, anticlinale, domuri si falii.

I:

IEA GHG

Agentia Internationala a Energiei – Programul de Cercetare pentru Gaze cu Efect de Sera

IGCC (Ciclu combinat, integrat de gazeificare)

Generarea de electricitate prin care hidrocarburile sau carbunele sunt gazeificate si utilizate pentru a pune in miscare atat turbinele cu gaz cat si cele cu aburi.

Injectie

Proces prin care se foloseste presiunea pentru a introduce fortat fluide in gauri de sonda.

IPCC

Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice

JI

Implementare comuna. Conform protocolului de la Kyoto acesta permite unei Parti cu emisii de GES sa primeasca credite de la o alta Parte din Anexa 1.

Inventar National de Gaze cu Efect de Sera

Un inventar al emisiilor antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.

Inclinare in sus

inclinare in sus urmarind conturul structural al stratelor.

J:

JI

Implementare comuna. Conform protocolului de la Kyoto acesta permite unei Parti cu emisii de GES sa primeasca credite de la o alta Parte din Anexa 1.

K:

Protocolul de la Kyoto

Protocol al Conventiei Cadru ONU referitoare la schimbarile Climatice – a fost adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997

L:

Lignit / carbune sub-bituminos

Carbune tanar de calitate inferioara cu continut relativ ridicat de hidrogen si oxigen.

GNL

Gaz natural lichefiat

Litofacies

Subdiviziune laterala a unui strat sau formatiune stratigrafica ce se distinge prin compozitia sa.

Litologie

sltiinta ce studiaza natura si compozitia rocilor

Litosfera

Stratul exterior al Pamantului format din roci solide ce include Crusta si Mantaua superioara pana la adancimi de 100 km

M:

MSC

Metan din strate de carbuni.

MDC

Mecanism de dezvoltare curata. Un mecanism in cadrul Protocolului Kyoto pentru a sprijinii tarile neincluse in Anexa 1 pentru a contribui la indeplinirea obiectivelor protocolului si tarile din Anexa 1 pentru a-si indeplini angajamenele

Mare adanca

Marea sub adancimea de 1000 m

Mineralizatie ex-situ

Proces prin care minereurile sunt exploatate minier, transferate in premise industriale, supuse unor reactii cu bioxid de carbon si procesate

Mineralizare in-situ

Proces prin care mineralele nu sunt exploatate minier: Bioxidul de carbon este injectat in formatiuni silicioase unde reactioneaza cu mineralele formand carbonati si silice.

Maturare

Proces geologic de modificari in timp. De exemplu, transformarea turbei in lignit, apoi in carbune sub-bituminos, bituminos si in final in antracit

Membrana

O foaie sau bloc de material care separa selectiv componentele unui amestec de fluide

Microseismicitate

Oscilatii seismice la scara mica

Migrare

Deplasarea verticala sau orizontala a fluidelor in subteran (in rocile rezervor)

Monitorizare

Procesul de masurare a cantitatii de bioxid de carbon stocat si localizarea sa.

Marna

Roca sedimentara foate fin formata prin consolidarea noroiului.

MWh

Megawatt/ora

Metoda seismica

Determinarea proprietatilor rocilor cu ajutorul vitezei de probagare a undelor seismice generate artificial sau natural.

SMR (Reformarea abur – metan)

Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.

Marker

Compus chimic sau izotop adaugat in cantitati mici pentru a evidentia modul de curgere.

N:

Neutralizarea carbonatului

Metoda de stocare a carbonului in ocean bazata pe reactia CO2 cu un mineral carbonatic

GNL

Gaz natural lichefiat

Inventar National de Gaze cu Efect de Sera

Un inventar al emisiilor antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.

NGCC (Ciclu combinat cu gaz natural)

Centrala electrica pe gaze naturale cu turbine de gaz si de vapori

SNG (Gaz Natural Sintetic)

Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.

UNFCCC

Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.

Neexploatabil

Rezerva geologica ce nu poate fi exploatata in conditiile actuale sau cele ce pot fi prevazute.

O:

CO2 evitat

Diferenta dintre cantitatea de CO2 captat, transportat si / sau stocat si cantitatea de CO2 generata de un sistem

Captarea CO2

Captarea CO2 este utilizata pentru minimizarea emisiilor din industriile de petrol, gaze si chimice si din centralele energetice

Echivalent CO2

Masura utilzata pentru a compara emisiile de diferite gaze cu efect de sera bazate pe potentialul lor legat de incalzirea globala

Fixarea CO2

Imobilizarea CO2 prin reactia sa cu un alt material pentru a produce un compus stabil

Sechestrarea CO2

Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice

ingroparea CO2

Preluarea naturala a CO2 din atmosfera in soluri, paduri sau oceane

Sursa de CO2

Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora

Stocare CO2

Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2 care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2 in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2 cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi exploatate.

Sechestrarea geologica a CO2

Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.

Oxidare

Pierderea unuia sau mai multor electroni ai unui atom, molecula sau ion.

Oxidare partiala

Oxidarea unui combustibil ce contine carbon in conditii ce produc o mare cantitate de CO si hidrogen

P:

Probe de sita

Fragmente de roci obtinute prin actiunea sapei de foraj asupra stratelor geologice.

IPCC

Grupul Interguvernamental pentru Studiul Modificarilor Climatice

Protocolul de la Kyoto

Protocol al Conventiei Cadru ONU referitoare la schimbarile Climatice – a fost adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997

Profilul sondei

Inregistrarea variatiei proprietatilor rocilor si fluidelor de-a lungul unui foraj

Packer

Dispozitiv de izolare a unei sectiuni sau parti dintr-o gaura de sonda

Permeabilitate

Capacitatea de curgere sau transmisie a unui fluid printr-un solid poros cum ar fi o roca.

Porozitate

Cantitatea de spatiu al porilor dintr-o roca

Profil seismic

Imagine seismica bidimensionala a structurii geologice subterane.

Punctul de varsare

Punctul cel mai jos dintr-o capcana structurala ce poate retine fluide mai usoare decat fluidele din jur.

Presiune la gura sondei

Presiunea fluidului la partea superioara a gaurii de sonda dupa ce forajul a fost oprit o perioada de timp (de obicei 24 de ore).

R:

Reducere

Reducerea gradului sau intensitatii emisiilor sau a altor poluanti

Roca protectoare

Roca cu permeabilitate foarte mica, care intr-o succesiune sedimentara actioneaza ca ca o capcana superioara ce previne deplasarea in sus a fluidului

Recuperarea metanului din strate de carbune

Utilizarea CO2 pentru recuperarea metanului din stratele de carbune neexploatabile prin absobtie preferentiala

Recuperare secundara a gazelor

Recuperarea suplimentara a gazelor din zacamant prin injectie de fluide sau prin alte metode.

Recuperare secundara a petrolului

Recuperarea petrolului prin alte mijloace in afara de cele naturale cum ar fi prin injectii de fluide.

Reactivarea faliei

Tendinta unei falii de a devenii activa adica aparitia unor noi deplasari.

Roci intrusive

Roci formate prin solidificarea (cristalizarea) magmei.

Roca metamorfica

Roca ce a suferit transformari datorate temperaturii si/sau presiunii

Rezervor natural

Corp subteran de roci cu porozitate si permeabilitate suficient de mari pentru a permite stocarea si transmisia fluidelor.

Regenerabile

Surse de energie care sunt inerent regenerabile cum ar fi energia solara, hidroenergia, energia eoliana si biomasa.

Rezerve

Resurse din care este economica producerea minereurilor sau a hidrocarburilor

Resursa

Cantitatile (volumele) potential valoroase de minereuri sau hidrocarburi

Roca ecrananta

Roci impermeabile ce alcatuiesc o bariera deasupra si in jurul unui rezervor astfel incat fluidele sunt retinute in rezervor.

Recuperare secundara

Recuperarea petrolului prin mijloace artificiale dupa epuizarea mijloacelor naturale de productie cum ar fi suprapresiunea.

SMR (Reformarea abur – metan)

Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.

RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)

Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.

S:

CCS pe baza de biomasa

Captare si stocare in care materia prima este biomasa

MSC

Metan din strate de carbuni.

CCS

Captarea si stocarea CO2

Strat de carbune

Un strat de carbune suficient de gros pentru a fi exploatat

Sechestrarea CO2

Separarea CO2 din emisiile industriale prin reactii chimice

Sursa de CO2

Proces, activitate sau mecanism care emite in atmosfera un gaz cu efect de sera, aerosol sau precursor al acestora

Stocare CO2

Pentru a evita ca sa ajunga in atmosfera, CO2 care este captat trebuie sa fie stocat in siguranta pentru sute sau chiar mii de ani. Au fost identificate rezervoare importante sub suprafata terestra si in oceane. Este putin probabil ca stocarea in oceane sa fie promovata ca optiune viabila. Stocarea subterana a CO2 in formatiuni geologice a fost realizata de multi ani ca o consecinta a injectarii CO2 in zacaminte de petrol pentru recuperare secundara. Exista mai multe formatiuni geologice ce pot fi utilizate pentru stocarea CO2 cum ar fi zacamintele de petrol si gaze epuizate sau scoase din folosinta, acvifere saline profunde sau strate de carbune ce nu pot fi exploatate.

Secventa discordanta

Secventa de roci care este evident diferita de stratele de deasupra sau de dedesubt

Structura geologica

Aspect geologic rezultat in urma deformarii crustei Pamantului, cum ar fi o cuta sau o falie; o trasatura in interiorul unei roci, cum ar fi o fractura; sau, mai general, dispunerea spatiala a rocilor.

Sechestrarea geologica a CO2

Stocarea geologica sigura a emisiilor de CO2 pe termen lung.

GES

Gaze cu efect de sera. Acestea includ bioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), hidroflorcarbonati (HFC), perflorcarbonati (PFC) si hexaflorida de sulf (SFG).

Sonda de injectie

Sonda prin care se introduc fluide in subsol.

Scurgere

in legatura cu stocarea bioxidului de carbon: scaparea fluidului injectat in afara depozitului. in legatura cu comercializarea carbonului: modificari antropogenice a emisiilor surselor sau scapari din depozite care apar in afara limitelor proiectului.

Inventar National de Gaze cu Efect de Sera

Un inventar al emisiilor antropogenice pe surse si al captarilor pe puncte de injectie a gazelor cu efect de sera pregatit de Partile UNFCC.

Suprapresiune

Presiune creata intr-un rezervor ce depaseste presiunea inerenta la adancimea rezervorului respectiv.

Sursa punctuala

O sursa de emisii limitata in suprafata

Spatiul porilor

Spatiul aflat intre particulele rocii care poate contine fluide.

Sonda productiva de petrol/gaze

O sonda ce produce petrol/gaze dintr-un zacamant. Sonda productiva este in contrast cu sonda de injectie, de serviciu, sau sigilata si abandonata.

Saturare reziduala

Partea din bioxidul de carbon injectat care este fixat in porii rocilor prin forte capilare.

Scenariu

Descriere plauzibila a viitorului bazata pe un set de presupuneri consistente despre relatiile si fortele cheie (de notat ca scenariul nu este nici previziune nici predictie).

Seismicitate

Aparitia episodica a cutremurelor de pamant naturale.

Selexol

Un proces comercial fizic de absorbtie a bioxidului de carbon ce utilizeaza dimetileter glicol.

SMR (Reformarea abur – metan)

Proces catalitic in care metanul reactioneaza cu aburul pentru a produce un amestec de H2, CO si CO2.

SNG (Gaz Natural Sintetic)

Gaz combustibil avand o mare cantitate de metan, produs din carbune sau hidrocarburi grele.

RSSE (Raport Special despre Scenariile de Emisii)

Utilizat ca baza pentru previziunile climatice in TAR.

Stocare

Proces de retinere a bioxidului de carbon captat astfel incat sa nu mai ajunga in atmosfera.

Gaz de sinteza (Singaz)

Amestec gazos de proportii corespunzatoarer de CO si H2 – pentru sinteza compusilor organici sau ardere.

Sinfuel

Combustibil, de obicei lichid, obtinut din prelucrarea combustibilului fosil.

Spatiul din spatele coloanei

Spatiul dintre: a) prajinile de foraj si peretii sondei, b) tubing si burlane sau c) burlanele de tubare si peretii sondei.

T:

Fischer-Tropsch

Proces de transformare a unui amestec de CO si H2 in hidrocarburi lichide si apa

Timp geologic

Timpul in care au avut loc procesele geologice.

Temperatura si presiune supercritice

Punctul critic reprezinta cea mai mare presiune si tempratura la care o substanta poate exista sub forma de vapori si lichid in echilibru.

U:

UNFCCC

Conventia Cadru ONU referitoare la Modificarile Climatice adoptata la New York in 9 mai 1992.

V:

Valoare mai ridicata de incalzire

Energia obtinuta prin arderea unui combustibil care include si caldura latenta a apei

X:

Y:

W:

MWh

Megawatt/ora